Camil Stoenescu's blog

a little bit of everything

despre mâncare și viitorul alimentar al lumii

cu 9 comentarii

Înainte de un nou model de iPhone sau iPad, înainte de mașinile electrice și de social media „bubble”, înainte de tranzistori și nanotehnologie vine mâncarea. Baza piramidei trebuințelor. Alimentele. Alimentele de bază. Alimente al căror preț se estimează că se va dubla în următorii 20 de ani, conform raportului Oxfam: Growing a better future. Cauzele acestor perspective gri sunt numeroase, mergând de la schimbările climatice, creșterea populației și deșertificare până la frenezia bio-combustibililor și lipsa apei dulci; soluțiile sunt și mai complicate și greu de implementat. În prezent există peste 930 de milioane de oameni care suferă de foame în întreaga lume, și se estimează că numărul lor va depăși un miliard până la sfârșitul anului.

prea mulți oameni, prea puțin pământ arabilcum vor crește prețurile alimentelor de bază

În loc de rezumat:

Niger is the epicentre of hunger. Here, it is chronic. Corrosive. Structural. Systemic.  Over 65 per cent of people survive on less than $1.25 a day.1 Nearly one in two children is malnourished.2 One in six dies before they reach the age of five. Families are fighting a losing battle against soil depletion, desertification, water
scarcity, and unpredictable weather. They are exploited by a tiny elite of powerful traders who set food prices at predatory levels.

Shocks rain down upon them like hammer blows: a compounding series of disasters, each one leaving them more vulnerable to the next. The drought of 2005. The price crisis of 2008. The drought of 2010. These events stole lives, shattered families, and obliterated livelihoods. The consequences will be felt for generations. ‘We lack food. We’re facing hunger, but we can’t buy much. … This year things are much worse than before. Worse than in 2005 when things were bad. Then not everybody faced hunger … just some areas. But now, everyone is facing hunger.’ Kima Kidbouli, 60 years, Niger, 2010.

Chronic and persistent hunger. Rising demand on top of a collapsing resource base. Extreme vulnerability. Climate chaos. Spiralling food prices. Markets rigged against the many in favour of the few. It would be easy to dismiss Niger, but these problems are not unique – they are systemic. The global food system is broken. Niger is simply on the front line of an impending collapse. At the start of 2011, there were 925 million hungry people worldwide.4 By the end of the year, extreme weather and rising food prices may have driven the total back to one billion, where it last peaked in 2008. Why, in a world that produces more than enough food to feed everybody, do so many – one in seven of us – go hungry?

Raportul integral poate fi găsit aici. Este o lectură interesantă.

Written by Camil Stoenescu

31/05/2011 la 08:01

9 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Si noi ce putem face?

    Dumnezero

    31/05/2011 at 12:44

    • mai nimic, în afară de grădini în care să creștem câte ceva, de la roșii la spanac…

      Camil Stoenescu

      31/05/2011 at 12:54

      • on it!

        Dumnezero

        04/06/2011 at 12:11

  2. În spatele acestor prognoze cu grafice şi calcule sofisticate, cred că se ascund adevăruri mult mai simple. În lumea a treia se moare de foame de multe decenii şi cauzele sunt cunoscute. Preţurile crescânde la alimente nu apar datorită unor fenomene economice fanteziste, aşa cum vrea propaganda internaţională să ne convingă, ci pentru că preţurile mărfurilor sunt stabilite la nivel mondial de câţiva băieţi deştepţi, după bunul lor plac. Iar motivul este crearea deliberată a unei crize alimentare mondiale, menită să îngenuchieze în special China, care poate fi atacată în prezent doar cu “arma alimentară”. Pe urmă mai avem şi economiile emergente din ţări precum India sau Brazilia, care reprezintă o ameninţare pentru Occident şi unde densitatea populaţiei este foarte mare.

    În ceea ce priveşte agricultura din UE şi SUA, aici problemele se datorează faptului că cele mai mari suprafeţe sunt folosite pentru cultura plantelor folosite la fabricarea biocombustibililor în dauna agriculturii tradiţionale, pentru hrana oamenilor, iar o altă mare parte a culturilor este folosită ca furaje pentru animale.

    Dan Tanasescu

    31/05/2011 at 15:22

  3. Nu crezi că faza asta cu “nu sunt adeptul teoriilor conspirației” a devenit deja un şablon expirat? Iar link-urile alea sunt doar din presa de propagandă occidentală, de spălat creiere la scară industrială. :)

    Dan Tanasescu

    31/05/2011 at 15:59

    • ok, cum zici tu :)

      Camil Stoenescu

      31/05/2011 at 16:03

  4. Sa investim in agricultura?

    cristian voiculescu

    03/06/2011 at 19:19

    • da, dar cu cap ;)

      Camil Stoenescu

      03/06/2011 at 19:33


Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.