adevăr și adevăruri
Puține cuvinte apar mai frecvent în vorbirea curentă decât cuvântul „adevăr”, o noțiune tare dragă (în aparență) oamenilor – ”e sau nu e adevărat că…”, ”adevărul va ieși la iveală…”, ”trebuie să găsim adevărul…” șamd. La prima vedere ne agățăm de adevăr, îl căutăm și-l dorim, cel puțin atât timp cât acest demers ne avantajează. Totuși, adesea se ignoră că există mai multe tipuri de „adevăruri”, substanțial diferite între ele, distincție care de obicei scapă limbajului natural și care dă naștere unor frecvente erori de judecată.
Fără pretenții de stufoase analize filosofice, o posibilă ierarhie (subiectivă și perfectibilă prin definiție) a acestor adevăruri ar arăta în felul următor:
-
adevăruri-fapt - sunt acele adevăruri stabilite prin corespondență cu realitatea obiectivă și care constituie fundamentul științei așa cum o înțelegem în momentul actual; de ele se ocupă științele naturale (fizica, biologia, chimia). Aici exemplele abundă, de la efectul fotoelectric și structura atomului până la precesia echinocțiilor, viteza luminii în vid și numărul de dinți la om. Acestea sunt așa-zisele adevăruri imuabile, tari. Observarea lor nu este condiționată de experimentator. Cu alte cuvinte, Fizeau ar fi putut fi la fel de bine liberal sau conservator, burghez sau nobil, ateu sau bigot, dar ar fi obținut aceleași rezultate la măsurătorile sale privind viteza luminii.
-
tautologii sau adevăruri logico-semantice – enunțuri adevărate prin ele însele sau a căror validitatea poate fi demonstrată printr-o logică strictă; de exemplu „partea e mai mare decât întregul”, ”cauza precede efectul”, ”suma unghiurilor unui triunghi este 180 de grade” șamd. Tot aici se încadrează și matematica – demonstrațiile matematice sunt absolute și abstracte, în sistemul axiomatic propriu; nu este nevoie de corespondență cu faptele. Și acestea sunt adevăruri tari.
-
adevăruri-idiosincrazii (poetic le-am putea numi adevăruri-giruetă): aici intră toate manifestările subiective ale naturii umane: preferințe, credințe, opinii. Sunt „adevărurile” cele mai slabe, cele care stârnesc cele mai multe patimi dar și cele care se confundă cel mai adesea – din neștiință sau rea-voință – cu adevărurile primei categorii. Există o diferență calitativă între „cerul este albastru” și „Obama e socialist/Boc e idiot”. Prima afirmație reflectă un fapt, a doua – o simplă opinie, părere, care poate fi argumentată mai bine sau mai rău; asta însă nu o va face niciodată un adevăr-tare.
PS La 1. pot fi grupate și adevărurile obținute prin observație simplă/corespondență cu un fapt oarecare, în sens restrâns, juridic: ”ai fost sau nu în clădirea X la data y”.

Subiectivă şi perfectibilă …
Aţi abordat o temă mai mult decât grea. Pentru cuvântul acesta s-au risipit, se risipesc şi se vor risipi energii fenomenale …
Respectul meu pentru curajul dumneavoastră!
Doru
01/05/2011 at 13:51
m-a interesat mai putin partea de speculatie filozofica, cat mai degraba o diferentiere practica, utila. oricum, multumesc pentru apreciere.
Camil Stoenescu
01/05/2011 at 16:08