Camil Stoenescu's blog

Acum 25 de ani, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl (Ucraina de astăzi) a explodat, în urma unui concurs de împrejurări în care se împletesc imprundența cu incompetența (testarea reactorului în condiții pentru care nu fusese proiectat). Ca urmare a exploziei, mari cantități de material radioactiv (plutoniu, iod, cesiu, stronțiu etc) au fost eliberate în atmosferă și s-au împrăștiat pe o suprafață de aproximativ 150 000 de kilometri pătrați din Ucraina, Belarus și Rusia de astăzi, dar cantități mai mici vor cădea practic în întreaga emisferă nordică în lunile ce vor urma.

A fost cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie. Orașul cel mai apropiat, Pripiat (50 000 de locuitori) a fost evacuat în totalitate în primele 36 de ore după explozie. În lunile ce vor urma încă 200 000 de oameni vor fi strămutați. O zonă de cca 2700 de km pătrați (30 de km în jurul centralei) este considerată „zonă de excluziune” și este complet nelocuită de atunci.

600 000 de oameni („lichidatori”) vor fi folosiți pentru a minimiza proporțiile dezastrului. Aceștia s-au ocupat de decontaminarea zonei, de evacuarea civililor și de construirea rapidă a sarcofagului de beton și oțel ce îmbracă miezul reactorului 4. Mulți dintre ei vor muri în anii următori. Se vor adăuga celor 2 lucrători ai centralei și 28 de pompieri care au murit în următoarele 3 luni ca urmare a expunerii la doze foarte mari de radiații. Efectele pe termen lung ale catastrofei de la Cernobîl asupra sănătății sunt încă subiect de intense dezbateri – cert este că s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de cancer tiroidian la copiii mai mici de 14 ani în momentul exploziei, aflați în zonele învecinate din Belarus, Rusia și Ucraina (4000 de cazuri documentate până în 2002). Totuși, trebuie spus că testele nucleare americane și ruse din anii 50 și 60 au eliberat în atmosferă cantități de material radioactiv de sute de ori mai mari decât explozia de la Cernobîl.

Dincolo de efectele asupra mediului și sănătății umane, costurile economice ale incidentului de la Cernobîl au fost uriașe – 18 miliarde de ruble, la data respectivă – fiind unul dintre cauzele care au contribuit la colapsul economic al URSS de la sfârșitul războiului rece. Astăzi, la 25 de ani de la catastrofă, Cernobîl este „sperietoarea”, etalonul după care măsurăm orice incident nuclear (Fukushima, de pildă), zona pustie din jurul sarcofagului nuclear seamănă cu „zona” lui Tarkovsky, iar autoritățile ucrainene se gândesc s-o exploateze din punct de vedere turistic.

Resurse:

1. IAEA: Frequently asked Chernobyl questions

2. Chernobyl’s Legacy: Health, Environmental and Socio-Economic Impacts