Camil Stoenescu's blog

Raportul Monitoring the Social Impact of the crisis: public perceptions in the European Union, dat publicității pe 22 iunie anul curent, este menit a releva modul cum cetățenii Uniunii Europene își percep propria situația financiară.

Principalele concluzii:

• majoritatea cetățenilor Uniunii consideră că sărăcia este un fenomen comun în țările lor: 30% au estimat că aproximativ 30% din populația propriei țări este săracă, în vreme ce 31% au considerat că rata sărăciei în țara lor este de aprox. 20%;
• 6 din 10 respondenți cred că sărăcia a crescut în regiunea în care locuiesc;
• trei sferturi dintre cei intervievați consideră că gradul de sărăcia a crescut în statul respectiv;
• 60% cred că rata sărăcia a crescut în cadrul Uniunii;
• lesne de înțeles, proporția celor ce cred că sărăcia afectează cel puțin 20% din populația țării lor este mai ridicată în Estul și Sudul Europei decât în Europa Nordică și Centrală;
• în clasamentul țărilor care se percep a fi cele mai sărace conduce Grecia, cu 74% dintre respondenți considerând că sărăcia a crescut puternic în propria țară, urmată de România, cu 65% dintre români împărtășind convingerile grecilor, Portugalia (61 %) și Spania (60 %);
• unul din șase cetățeni europeni au declarat că nu au avut bani nici măcar pentru plata facturilor la utilități, mâncare sau bunuri de larg consum, cel puțin o dată în ultimul an; 20% întâmpină dificultăți serioase în achitarea utilităților domestice și a ratelor la creditele contractate; cheltuielile de zi cu zi reprezintă un motiv de neliniște pentru 44% dintre cetățeni;
• 58% dintre greci consideră că abia reușesc să-și facturile și obligațiile de credit, urmați de letoni (48%), portughezi (46%), bulgari (44%) și maltezi (41%);
• între martie și aprilie 2010, în Portugalia și România, proporția respondenților ce au declarat că le este foarte greu să-și plătească utilitățile și creditele, sau au rămas restanțieri, a crescut cu 6 punct procentuale;
• 28% dintre respondenți cred că a devenit mai dificil (sau mult mai dificil) să-și permită întreținerea unui copil, în vreme ce 35% dintre ei împărtășesc aceeași părere cu privire la costurile sănătății pentru ei și rude;
• atât în martie, cât și în mai, românii, portughezii, bulgarii, letonii și lituanienii au prezentat procente consistente de respondenți care consideră că lucrurile s-au înrăutățit în ceea ce privește sistemele de sănătate și protecție socială;
• mai mult de un sfert (28%) din cetățenii UE se așteaptă ca situația financiară a familiilor lor să se deterioreze în următoarele 12 luni, spre deosebire de luna martie a aceluiași an, când 23% credeau același lucru;
• și de data aceasta se detașează România și Grecia, cu 7 intervievați din 10 considerând că vor sărăci în următoarele 12 luni; în toate celelalte țări mai puțin de jumătate au împărtășit această viziune sumbră, de la 9-14% în Danemarca, Finlanda și Suedia pînă la 42-45% în Portugalia și Cipru; de altfel, în România numărul celor care cred că există un risc minim de a rămâne în urmă cu diverse cheltuieli a crescut semnificativ, între decembrie 2009 și martie 2010, pentru toate cele 4 tipuri de cheltuieli (plata facturilor, mâncarea, chiria și ratele la credite);
• în ceea ce privește angajările, 18% din respondenți nu cred că-și vor putea menține actuala slujbă în următorul an; ca de obicei, pesimismul cu privire la capacitatea respondenților de a-și păstra actualul loc de muncă a fost maxim în România, Bulgaria, Grecia și țările baltice, în timp ce este minim în Olanda, Austria sau Luxemburg; ușor de dedus, cei ce au declarat că întâmpină dificultăți în achitarea cheltuielilor zilnice sunt și cei mai neîncrezători în păstrarea locului de muncă din prezent;

Dacă europenii au o asemenea viziune (sumbră) despre sărăcie, mă întreb ce ar trebui să creadă cei din Somalia, Sierra Leone sau Burkina Faso?

Raportul integral poate fi găsit aici.