acum 65 de ani
Pe 8 mai 1945 Germania Nazistă capitula necondiționat în fața forțelor aliate. Prima capitulare a fost semnată la Reims, cartierul general al lui Eisenhower, puțin după miezul nopții zilei de 7 mai, și intra în vigoare pe 8 mai, ora Europei Centrale.
Din partea germană capitularea a fost semnată de către feldmareșalul Wilhelm Keitel și general-colonelul Alfred Jodl. Ambii vor fi ulterior executați în urma Procesului de la Nurnberg. Din partea aliaților a semnat Walter Bedell Smith.
În noaptea de 8 spre 9 mai actul de semnare a capitulării se va repeta, la Berlin-Karlshorst, de data aceasta în fața înalților reprezentaților oficiali ai tuturor forțelor aliate (rușii s-au simțit un pic dați la o parte prima dată, de aceea au cerut repetarea capitulării).
Drept consecință, din partea Uniunii Sovietice, a semnat mareșalul Gheorghi Jukov. Din partea Mari Britanii, Mareșalul Arthur William Tedder iar din partea Statelor Unite, generalul Carl Spaatz. Germanii au fost reprezentați de către Amiralul Friedenburg, generalul Stumpff și – din nou – feldmareșalul Keitel.
Astfel se explică de ce sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial se sărbătorește pe 8 mai în Europa Vestică și pe 9 mai, în URSS/Rusia.
Demn de remarcat, capitularea a fost semnată de către miltari reprezentantând OKW-ul, nu de către civili – tocmai pentru a se înlătura orice posibilă teorie postbelică de felul „înjughierii pe la spate”, extrem de populară după 1919 în rândurile armatei.
O lume veche, lumea Primului Război Mondial cu cei douăzeci de ani ce i-au urmat, murea definitiv. Europa cea nouă, cu bunele și relele ei, avea să fie cea a lui Robert Schuman, Konrad Adenauer, Jean Monnet sau Alcide de Gasperi.
