around the world sau ce se mai întâmplă în lumea în care trăim
Cum mirobolanta noatră țărișoară nu este buricul lumii și pentru că nu se reduce totul la frustrările și scandalurile politice mioritice, azi voi scrie doar despre evenimentele importante de pe scena internațională actuală:
1. În primul rând, în ciuda – sau poate tocmai datorită – avertizărilor primite săptămâna trecută în Consiliul de Securitate al ONU, Iranul își încordează mușchii și testează două rachete cu rază medie de acțiune (Shahab 3, capabile să lovească ținte la maxim 2000 de km). În acest context, destul de tensionat, discuțiile de joi de la Geneva, dintre Iran și cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Onul plus Germania, se anunță foarte interesante.
2. Angela Merkel este realeasă de către de către poporul german pentru încă patru ani în funcția de Bundeskanzler, iar partidul acesteia – Uniunea Creștin Democrată – își întărește poziția în Bundestag, formând o nouă coaliție de guvernare cu Partidul Democratc Liberal (FDP), în locul Partidului Social-Democrat German (SPD). N-am urmărit campania electorală cu mare atenție, însă observatorii au descris-o ca fiind „plictisitoare” – a se citi moderată și civilizată – chiar și confruntările televizate dintre Angela Merkel și principalul contracandidat, Frank-Walter Steinmeier, fiind lipsite de „venin” și atacuri la persoană. Uitându-mă la circul politic autohton, îmi doresc și eu asemenea plictiseală. Dar asta deja ține de domeniul Science Fiction.
3. La Summitul G20, liderii celor mai dezvoltate douăzeci de țări din lume – Statele Unite, Rusia, China, Brazilia, India, Franța, Japonia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Argentina, Australia, Canada, Mexic, Indonezia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia – au pus bazele, după toate probabilitățile, unei forme incipiente de „guvern mondial”, necesar în special în vedera reglementării economiei globale.
4. Republica Populară Chineză aniversează, joi 1 octombrie, șaizeci de ani de la proclamarea sa, proclamare ce a avut loc pe 1 octombrie 1949. În acest interval, China a reușit să parcurgă drumul de la o țară semi-medievală, teren de luptă pentru puterile vremii, la cel de super-putere emergentă și unul din liderii economiei mondiale. De asemenea, spre deosebire de defunctul URSS, China a izbutit reformarea sistemul comunist atât ca a fost necesar pentru a asigura dezvoltare economică durabilă, fără compromisuri de natură politică. Oricum am interpreta-o, experiența chineză (și indiană, de altfel) este impresionantă.
5. După ce l-au respins în iunie anul trecut, Irlandezii vor vota vineri, 2 octombrie, dacă acceptă sau nu Tratatul de la Lisabona. Sondajele de opinie se arată încurajatoare. Dacă documentul fundamental al Uniunii Europene va fi aprobat și de către Irlanda, sunt șanse mari ca gestul să fie imitat și de către Polonia și Republica Cehă, singurele țări ce mai au de ratificat tratatul.
